Curtea de Justiție a Uniunii Europene a lansat pe Joi, 18 decembrie 2014, Hotărârea în cazul C-364/13.

Un organism aflat în imposibilitatea de a evolua într-o ființă umană, nu este un embrion uman în sensul Directivei privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice.

Prin urmare, utilizările unui astfel de organism în scopuri industriale sau comerciale pot, în principiu, să fie brevetabile.

Directiva privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice prevede faptul că utilizările embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale nu sunt brevetabile.

In Hotărârea Brüstle din 18 octombrie 2011, Curtea a considerat că termenul de  “embrion uman” include ovulele umane nefecundate, care prin partenogeneza, au fost stimulate să se împartă și să crească, atât timp cât aceste ovule sunt, de asemenea, ca embrionii creați prin fecundarea unui ovul, de natură să declanșeze dezvoltarea unei ființe umane.

Europa a lansat online saptamana trecuta primele documente TTIP, câte două pagini pentru fiecare dintre cele 23 de capitole. Pentru capitolul referitor la proprietatea intelectuală, niciun text de negociat nu a fost încă postat.

Europa intenționează să aducă în discuție în TTIP faptul că Statele Unite, spre deosebire de alte țări, nu le cere posturilor de radio să plătească redevențe artiștilor atunci când melodiile lor sunt difuzate pe post, ci doar compozitorii primesc drepturi de autor, iar când melodiile compuse de aceștia sunt interpretate în baruri și restaurante, compozitorii americani nu primesc nimic. În schimb, muzica difuzată in mediul online este deja plătibilă, atât interpreților cât și compozitorilor.

Piețele internaționale – mai accesibile pentru producătorii români în urma unui nou Tratat și privind Indicația Geografică și Denumirea de origine

Indicaţiile geografice şi denumirile de origine româneşti protejate în România beneficiază de protecție la nivel internațional în urma semnării, în mai 2015, a ”Actului de la Geneva al  Aranjamentului de la Lisabona.” Dispozițiile tratatului au fost formulate astfel încât să răspundă nevoilor producătorilor, pe de o parte, dar și ale consumatorilor, de cealaltă parte.

La Conferința Diplomatică din mai de la Geneva România a fost reprezentată de Ambasadorul pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite de la Geneva, doamna Maria Ciobanu și de o delegație a OSIM condusă de Directorul General, domnul Alexandru Ioan Andrei. Prin reprezentanții săi, țara noastră a insistat pentru adoptarea unor măsuri echilibrate care să asigure protecţia eficientă şi uniformă a tuturor indicaţiilor geografice.

Avantajele acestui Tratat pentru companiile românești

Pentru mediul de afaceri acest tratat aduce numeroase avantaje în ceea ce privește prezența pe piețele internaționale. Astfel, prin înregistrarea Indicației Geografice și a Denumirii de Origine produsele tradiționale românești vor avea avantajul unei origini garantate și al unei imagini pozitive oferite de aceste embleme.

 Ca efect al globalizării, consumatorii din întreaga lume caută tot mai mult originalitatea, produsele specifice, provenite  dintr-o anumită țară sau zonă geografică. Indicația Geografică nu comportă doar o diferențiere prin denumire, calitate sau caracteristici fizice. Este vorba de o complexă componentă culturală. O Indicație Geografică sau o Denumire de Origine, asemenea unui brand, poartă în sine o întreagă cultură, istorie, un adevărat spirit.

Indicațiile Geografice – aplicate, în viitor și pentru alte produse decât cele agro-alimentare

În septembrie 2015 Parlamentul European a propus Comisiei Europene, într-un raport,  extinderea protecției prin Indicație Geografică și pentru alte bunuri decât cele agro-alimentare. Motivul care a stat la baza acestei inițiative este importanța pe care Indicația Geografică o are în evidențierea caracteristicilor produselor, dar și pentru protejarea caracterului tradițional (de la obținerea lor  și până la un întreg sistem de tradiții și valori ce depind de acele produse).

Această legislație vizează în special producătorii de bunuri tradiționale sau obținute prin metode tradiționale. Este un demers nu doar pentru  protejarea și încurajarea afacerilor mici și mijlocii din acest domeniu, ci și de conservare a unor tradiții, fie că vorbim de obiectele obținute, fie de metodele prin care sunt realizate.

 Nu în ultimul rând va fi o metodă eficientă de a combate produsele contrafăcute și utilizarea abuzivă a Indicațiilor Geografice, protejându-le, în același timp, pe cele reale, originale.

Pe termen lung aceste prevederi ar încuraja dezvoltarea economică a regiunilor defavorizate, dependente de produsele și metodele tradiționale. Cum? Facilitarea accesului pe piața europeană și internațională ar conduce la o creștere a cererii, deci la crearea de noi locuri de muncă pentru producerea bunurilor care să acopere cererea în creștere.

Subiectul este complex și urmează să fie dezbătut de specialiști în domeniu în decembrie, la Conferința Denumirilor Geografice de la Roma.

Este important de știut, însă, că înregistrarea unei Indicații Geografice sau a unei Denumiri de Origine atrage protejarea unui produs sau metodă tradițională doar dacă este dublată de înregistrarea mărcii sau a brevetului pentru acel produs sau acea metodă.

Chiar dacă numărul cererilor de brevet a crescut anul trecut, mai mult decât cu un an înainte, numărul total al brevetelor acordate a fost mai mic în 2014 decât în 2013.

În 2014 au fost acordate 64.600 de brevete comparativ cu 66.700 în anul 2013.

CJUE a declarat că un artist sau moștenitorul/ii acestuia ar putea pretinde drepturi de autor pentru revânzarea muncii sale. De asemenea, instanța consideră că, deși vânzătorul ar trebui să plătească pentru revânzare, costurile ar putea fi de fapt suportate de către  cumpărător.

              În Directiva UE privind drepturile de revânzare este specificat faptul că statele membre ar trebui să ofere un drept de revânzare pentru beneficiul creatorului unei opere de artă originale, inclusiv dreptul de a primi o redevență în baza prețului de revânzare a operei.

              O casă de licitatii numită Christie’s France schimbat termenii înțelegerii, obligându-l astfel pe cumpărător să plătească taxa de redevență artistului, în locul revânzătorului. Acest fapt a creat o dispută, iar SCN s-a sesizat.

              În baza tuturor acestor fapte, CJUE a afirmat că statele membre UE sunt singurele care pot decide cine ar trebui să fie răspunzător pentru plata drepturilor de autor.

Datorită cazului Hejduk versus Energieagentur, CJUE a decis că un stat membru al UE are puterea de a judeca o acțiune de încălcare a drepturilor de autor pentru materialele disponibile în mediul online, atâta timp cât acestea sunt accesibile în acea țară. Instanța a luat această decizie, fiind preocupată de postarea online a imaginilor/materialelor cu drepturi de autor, fără consimțământul titularului acestor drepturi.

OAPI afirmă că este foarte puțin probabil ca aceste aplicații să treacă. Chiar dacă un număr foarte mare de cereri au fost depuse peste tot în lume, niciuna dintre acestea nu a fost încă depusă la OAPI.

Cu toate acestea, biroul P.I. al Franței a respins peste 50 de încercări de a înregistra expresia “Je suis Charlie”, motivându-și decizia prin faptul că această expresie este de  “interes public major”.

Adunarea Uniunii de la Madrid a aprobat noi modificări ale Regulamentului Comun în timpul celei de a 48-a sedințe care a avut loc în luna septembrie, la Geneva. Aceste noi modificări au intrat în vigoare incepând cu luna ianuarie 2015.

Atunci când o cerere va fi prelucrată, biroul internațional va folosi noile orientări.

Unele modificări includ schimbarea taxelor de reînnoire pentru înregistrarea internațională, ceea ce înseamnă că proprietarii mărcilor pot reînnoi protecția lor, într-o jurisdicție diferită, fără a plăti taxe.