Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în sensul art. 3 alin. (1) pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2005, mărfuri contrafăcute reprezintă “orice marfă, inclusiv ambalajul său, care poartă, fără autorizare, o marcă identică ori care nu se deosebește în aspectele sale esențiale de o marcă de produs sau serviciu legal înregistrată pentru același tip de marfă și care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului acestei marci “.

Înalta Curte a considerat că, prin introducerea în țară, de pe teritoriul unei țări terțe (în afara SEE), de bunuri purtând un semn identic mărcilor internaționale, a avut loc o utilizare a dreptului exclusiv al titularului mărcii, fără consimțământul său și, prin urmare, aceasta este o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, fapt pentru care acesta se poate adresa instanței de judecată.

Inregistrarea ca marcă comunitară a formei cubului Rubik este validă. Reprezentarea grafică a cubului nu conține o soluție tehnică pentru a preveni protecția acestuia ca marcă.

La cererea societății britanice Seven Towers, care gestionează mai ales drepturile de proprietate intelectuală referitoare la “Cubul Rubik”, OAPI a înregistrat în anul 1999 ca marcă comunitară forma tridimensională a acestui cub pentru “puzzle-uri tridimensionale”.

În 2006, producătorul german de jucării, Simba Toys, a solicitat anularea la OAPI a marcii tridimensionale, deoarece aceasta conține o soluție tehnică care constă în capacitatea sa de a se roti, iar o astfel de soluție poate fi protejată doar sub un brevet și nu ca o marcă.

Întrucât OAPI a respins cererea, Simba Toys a sesizat Tribunalul cu o acțiune de anulare a deciziei OAPI, însă acțiunea formulată de Simba Toys nu a avut succes de cauză.