FacebookTwitterGoogleLinkedIn


Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă al Inaltei Curtei de Casatie si Justitie, in şedinţa din 30 ianuarie 2017, a pus capat interpretarilor date de-a lungul timpului de consilierii in proprietate industriala si aplicarii de catre instantele de judecata a dispozitiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată.

 

Contrar dezlegarilor de drept date de- a lungul timpului de I.C.C.J. asupra modului de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă – desi aceasta solutie legislativa nu este intru totul noua,  ci particularizarea o solutie de principiu statuata în sistemul nostru juridic anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată – instantele de judecata inlaturau aplicarea legii generale pe considerentul ca O.G. nr. 66/2000 este “lege speciala“.

Consilierii in proprietate industriala si formele de de exercitare a profesiei de consilier in proprietate industriala sustineau ca Ordonanta Guvernului nr. 66/2000, fiind o “lege speciala”, deroga de la dispozitiile art. 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă,  astfel incat le este permis sa reprezinte conventional in fata instantelor judecatoresti – in litigiile de proprietate industriala – persoanele juridice.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si justitie, in interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000, a statuat ca cei care au calitatea de consilier in proprietate industriala trebuie sa aiba si calitatea de consilier juridic pentru a putea reprezenta conventional persoanele juridice in fata instantelor de judecata.

 

1800 View