Proprietatea intelectuală – ce este, de fapt?

Proprietatea intelectuală este un termen tot mai des folosit în prezent și luat tot mai mult în serios de companii, indiferent de mărime, atunci când își construiesc strategia de dezvoltare. De ce? Pentru că proprietatea intelectuală reprezintă, direct și indirect, o importantă sursă de venit, de creștere a vânzărilor și a notorietății.

Drepturile de proprietatea intelectuală sunt drepturi recunoscute de legile naționale și internaționale (link către FAQ unde vor fi citate legile principale sau instituțiile care reglementează proprietatea intelectuală), prin care titularul poate folosi și valorifica rezultatele unui proces de gândire creativă sau rațională. În același timp, este interzisă copierea, contrafacerea sau folosirea lor de către alte persoane sau entități diferite de titularii acestor drepturi.

Totuși termenul în sine trezește nedumeriri: cum poate ideea să devină proprietate? Ei bine, proprietatea intelectuală este un termen generic care se referă la drepturile asupra unor bunuri intangibile precum ideile, gândurile, creațiile, textele, desenele.

Despre ce fel de proprietate vorbim?

Drepturile de proprietate intelectuală se referă la patru categorii de ”produse”principale ale gândirii: brevetele de invenție, mărcile, drepturile de autor, desenele și modelele industriale.

Brevetele de invenție  reprezintă recunoașterea oficială a dreptului inventatorului si a celui îndreptățit la acordarea lui asupra unei invenții. Invențiile brevetabile pot fi aplicații ale descoperirii, ale unei soluții tehnice aplicabile pentru o problemă tehnică ce poate fi pusă în aplicare.

Mărcile sunt, de cele mai multe ori, reprezentări grafice ale unor semne distinctive menite să diferențieze un produs sau serviciu al unei companii de cele ale concurenței. Cele mai folosite sunt mărcile formate din cuvinte, logo-urile, litere, numerale, imagini, culori și combinații de culori. Tot mărci sunt considerate și anumite forme tridimensionale (forma sticlei Coca-Cola de 0,25l)  dar și sunete (sunetul motorului Harley Davidson) sau gusturi.

Drepturile de autor se acordă, de obicei, pentru crearea unor opere fie scrise, muzicale sau vizuale de complexități diferite. Protejate de drepturile de autor pot la fel de bine să fie romanele, articole de presă sau științifice, scenarii de film, versurile unui cântec, partituri muzicale, coregrafia sau conceptul unui spectacol.

Desenele și modelele industriale , reunite generic sub termenul de design, sunt și ele protejate prin certificate de înregistrare. Astfel sunt protejate forma  unui produs, aspectul său general sau al unei componente, un model de haină sau mobilă și orice alt desen sau model legat de aspectul exterior al produsului.

Cât timp desenele sau modelele sunt  înregistrate, titularul are dreptul să interzică oricărui terț să le utilizeze, fără consimțământul său, în cadrul comerțului (reproducere, fabricare, comercializare, oferire spre vânzare, punere pe piață, import, export sau încorporarea în alt produs).

De ce sunt importante drepturile de proprietate intelectuală?

În primul rând, ca orice drept de proprietate (asupra unei locuințe, mașini, teren sau simplu obiect), vă protejează de însușirea sau folosirea sa de către terți.

Pentru o afacere, un drept de proprietate este un activ ce poate fi valorificat în relațiile comerciale. În plus, reprezintă o garanție a originii și autenticității unui produs sau serviciu, ceea ce constituie un argument puternic în fața unui investitor și în fața potențialilor consumatori. A deține un drept de proprietate intelectuală vă oferă control asupra folosirii unei mărci sau invenții, creații sau a unui produs de design.

Prin urmare, dreptul de proprietate intelectuală vă oferă puterea de a folosi un produs al creației sau gândirii în dezvoltarea unor viitoare produse, penetrarea unei noi piețe, poziționarea față de concurență, adică în dezvoltarea companiei.

Read More


Piețele internaționale – mai accesibile pentru producătorii români în urma unui nou Tratat și privind Indicația Geografică și Denumirea de origine

Indicaţiile geografice şi denumirile de origine româneşti protejate în România beneficiază de protecție la nivel internațional în urma semnării, în mai 2015, a ”Actului de la Geneva al  Aranjamentului de la Lisabona.” Dispozițiile tratatului au fost formulate astfel încât să răspundă nevoilor producătorilor, pe de o parte, dar și ale consumatorilor, de cealaltă parte.

La Conferința Diplomatică din mai de la Geneva România a fost reprezentată de Ambasadorul pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite de la Geneva, doamna Maria Ciobanu și de o delegație a OSIM condusă de Directorul General, domnul Alexandru Ioan Andrei. Prin reprezentanții săi, țara noastră a insistat pentru adoptarea unor măsuri echilibrate care să asigure protecţia eficientă şi uniformă a tuturor indicaţiilor geografice.

Avantajele acestui Tratat pentru companiile românești

Pentru mediul de afaceri acest tratat aduce numeroase avantaje în ceea ce privește prezența pe piețele internaționale. Astfel, prin înregistrarea Indicației Geografice și a Denumirii de Origine produsele tradiționale românești vor avea avantajul unei origini garantate și al unei imagini pozitive oferite de aceste embleme.

 Ca efect al globalizării, consumatorii din întreaga lume caută tot mai mult originalitatea, produsele specifice, provenite  dintr-o anumită țară sau zonă geografică. Indicația Geografică nu comportă doar o diferențiere prin denumire, calitate sau caracteristici fizice. Este vorba de o complexă componentă culturală. O Indicație Geografică sau o Denumire de Origine, asemenea unui brand, poartă în sine o întreagă cultură, istorie, un adevărat spirit.

Indicațiile Geografice – aplicate, în viitor și pentru alte produse decât cele agro-alimentare

În septembrie 2015 Parlamentul European a propus Comisiei Europene, într-un raport,  extinderea protecției prin Indicație Geografică și pentru alte bunuri decât cele agro-alimentare. Motivul care a stat la baza acestei inițiative este importanța pe care Indicația Geografică o are în evidențierea caracteristicilor produselor, dar și pentru protejarea caracterului tradițional (de la obținerea lor  și până la un întreg sistem de tradiții și valori ce depind de acele produse).

Această legislație vizează în special producătorii de bunuri tradiționale sau obținute prin metode tradiționale. Este un demers nu doar pentru  protejarea și încurajarea afacerilor mici și mijlocii din acest domeniu, ci și de conservare a unor tradiții, fie că vorbim de obiectele obținute, fie de metodele prin care sunt realizate.

 Nu în ultimul rând va fi o metodă eficientă de a combate produsele contrafăcute și utilizarea abuzivă a Indicațiilor Geografice, protejându-le, în același timp, pe cele reale, originale.

Pe termen lung aceste prevederi ar încuraja dezvoltarea economică a regiunilor defavorizate, dependente de produsele și metodele tradiționale. Cum? Facilitarea accesului pe piața europeană și internațională ar conduce la o creștere a cererii, deci la crearea de noi locuri de muncă pentru producerea bunurilor care să acopere cererea în creștere.

Subiectul este complex și urmează să fie dezbătut de specialiști în domeniu în decembrie, la Conferința Denumirilor Geografice de la Roma.

Este important de știut, însă, că înregistrarea unei Indicații Geografice sau a unei Denumiri de Origine atrage protejarea unui produs sau metodă tradițională doar dacă este dublată de înregistrarea mărcii sau a brevetului pentru acel produs sau acea metodă.

Read More


Budweiser – marcă înregistrată și Indicație Geografică disputată de peste 100 de ani în peste 100 de procese internaționale

Budweiser este o cunoscută marcă de bere cehească. Deși berea (rețeta) este de origine cehă, produsul în sine este realizat și comercializat de două companii care își dispută marca: Budweiser Budvar Brewery, companie de stat din Cehia și Anheuser-Busch InBev, o mare corporație ce operează în întreaga lume. Marca Budweiser este cunoscută atât în Europa, cât și în Statele Unite, unde brandul beneficiază de o notorietate deosebită.

Totodată Budweiser, în limba germană, înseamnă și produs în Budějovice, oraș din Cehia (Regatul Boemiei la momentul producerii inițiale a acestei beri în secolul 13), deci este o Indicație Geografică și o Denumire de Origine.

Cum a început conflictul:

Fabrica de bere cehă, fondată în 1785, a început să exporte berea Budweiser în Statele Unite în 1871. Cinci ani mai târziu compania americană Anheuser-Busch a început să folosească marca Budweiser și, după alți doi ani, a înregistrat-o în Statele Unite. Așa se face că ambele companii au drepturi asupra apelativului Budweiser, care este, în același timp, și marcă înregistrată și Indicație Geografică. Astfel, în 1907, a început lunga istorie a proceselor de disputare a drepturilor de utilizare ale denumirii Budweiser, sub diferite forme și pentru diferite produse.

Marca Budweiser este înregistrată ca marcă europeană la EUIPO (EU Intellectual Property Office) de către compania cehă Budějovický Budvar, ceea ce îi oferă dreptul de a comercializa berea sub acest nume în țările UE, mai puțin Marea Britanie, Irlanda și Suedia. Acest demers al companiei Budějovický Budvar a împiedicat compania AB InBev să obțină dreptul de comercializare pe piața comunitară a berii sub marca Budweiser.

În schimb, în urma unor procese recente, compania cehă nu a putut împiedica AB InBev să folosească Indicația Geografică Budweiser pentru alte produse comercializate de ei în afară de bere.

Detaliile înregistrării unei mărci fac diferența

Indicația Geografică Budweiser pentru berea produsă de cehi este protejată în urma Aranjamentului de la Lisabona și are efect în special în Franța, fiind o denumire de origine recunoscută și protejată prin înregistrarea la Biroul internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietaţii Intelectuale(OMPI). Această înregistrare i-a permis Budějovický Budvar să se opună cererii de înregistrare a mărcilor europene depuse de AB InBev pentru alte produse decât berea. Pentru că, totuși, Budweiser a fost înregistrată de compania cehă doar pentru bere și produse similare, Tribunalul a respins opoziția față de cererea AB InBev de înregistrare a Budweiser ca marcă europeană pentru alte produse produse ale lor. În schimb, în virtutea Aranjamentului de la Lisabona,  a păstrat restricția pentru comercializarea sub marca Budweiser a berii corporației americane pe piața comunitară.

De ce aproape un secol de procese? Morala poveștii

Disputa asupra dreptului de folosire a mărcii Budweiser începuta în 1907 este, în 2015, departe de a se fi încheiat. De ce au investit cele două companii atât de mult în peste 100 de procese de-a lungul timpului? Datorită mizei pe care o aduce o marcă înregistrată. Datorită notorietății Budweiser și a beneficiilor pe care le aduce dreptul de utilizare și exploatare a mărcii.

O marcă înregistrată este cheia intrării pe piețe noi, ingredientul ”secret” al rețetei de comunicare prin care se câștigă consumatori, un activ valoros al companiei care îl deține. Pe scurt, profit. O marcă înregistrată, integrată în strategia de dezvoltare a companiei, devine un activ valoros care poate face diferența între extinderea sau dispariția unei afaceri.

Read More